marți, 9 octombrie 2018

Back to school :D


Yeap. Dorul de facultate m-a readus la scoala, dupa 14 ani. Sau 15? Na, depinde de cand calculez - de cand eram anul 4 sau de cand am terminat-o. Oricum nu e mare deosebire. 🙈
Ma cam chinuia gandul de aproape un an. Sa incerc sa schimb ceva. Sa o iau de la capat.  Ca au trecut prea multi ani si parca m-am plafonat (doar parca? 😒). Ca mi-am dorit ceva, acum multi ani, si n-am reusit si am lasat-o balta. Si poate nu mi-am dorit destul, ca stii vorba aia „daca vrei destul vei gasi o cale, daca nu vei gasi o scuza” sau cam asa ceva. A, si gandul ca am avut profesori fantastici si n-am stiut sa profit de asta destul. Cam toate adunate. 
Intai, prin ianuarie, de pe 2 (parol!), am inceput sa citesc civilul de anul I. Pfooa, mi s-a parut fantastic. O mica problema - era Civilul lui Boroi, scris pe vremea mea (maica 😁), deci pe vechiul cod. In paralel, cautam si prin cod (ala nou) - cam cand am descoperit ca eroarea de drept poate fi invocata acum, in anumite conditii, ce-i drept, mi-a dat cu ”eroare” 😂. Am pus mana pe o carte de civil scrisa de cineva de la o facultate particulara. Cumplit scrisa. Dupa o luna am realizat ca n-am ajuns la capitolul 2. Deci, ca n-o sa fac mare branza daca ma apuc sa invat asa, de amorul artei, ca sa dau vreun examen de admitere. Asa ca am schimbat tactica. Am amanat examenul de admitere la INM si l-am inlocuit cu examenul de admitere la master. Master de Drept Privat. De ce? Pentru ca pe mine civilul ma ingroapa, nu penalul. Si pentru ca in penal mai am o diploma de studii postuniversitare, din 2005, la Academia de Politie. Inca nu m-am dus sa-mi ridic diploma de acolo, cam asa mult a contat in toti anii astia. 
Buun, si daca m-am hotarat, am luat frumos materia din programa si m-am apucat de invatat. Cu Noul Cod Civil comentat si adnotat de data asta, nu cu cai verzi pe pereti. Dupa ce am trecut prima data prin materie, m-am apucat sa fac grilele de anul trecut. Si am facut cam de 5. Moment in care am realizat ca invatatul dupa o varsta nu mai e ca la 20 ani... (insert sad emoticon here) 
Asa ca m-am apucat de invatat mai serios, ca deh, vine tineretul din urma si concurenta e acerba. Prin urmare, mi-am pus codul pe kindle si am invatat si la plaja vara asta. 
Stiu, Codul nu se vede in poza - pentru ca era sub umbrela, cu mine 😎

Nu zic ce emotii am avut, ca aproape n-am dormit in noaptea de 11 spre 12 septembrie. Sau sentimentul pe care l-am avut urcand scarile in ziua examenului - priceless! In timp ce asteptam sa intram toti in A5 (fost Cantemir, actual Statescu), unde s-a dat examenul de admitere, incercam sa nu ma gandesc cat de batrana oi arata eu pe langa ceilalti candidati. Cand doamna Nicolescu, cu care am facut seminarele de dreptul familiei in 2003, si care a facut prezenta si ne-a impartit legitimatiile de examen mi-a zis ”domnisoara”, mi-am zis in gand ”o, da, I'm still in my 20's😎!”
Un raspuns corect m-a despartit de locurile de la buget (multumesc pe aceasta cale domnului ministru Pamblica, pentru ca a taiat Universitatii locurile bugetate la master!), dar important e cand ajungi unde ti-ai dorit, chiar daca portofelul (sau contul) iti e mai usor cu vreo 3800 lei. 
Asa ca pe 1 octombrie, la ora 10, m-am dus la deschiderea anului universitar, in Aula Magna. Dupa 15 ani, prima deschidere de an universitar. Vremea se schimbase radical cu o zi inainte, asa ca am renuntat la rochie si m-am imbracat cuminte in pantaloni si pulover. Nu toata lumea a fost, insa, se pare, pregatita sa renunte la outfitul dorit. Pentru ca am vazut o simfonie de stiluri si culori pe treptele facultatii - asta in conditiile in care afara realfeel-ul era de 1 (unul) grad! Cu plus, ce-i drept. Rochii de voal combinate cu ciorapi grosi si bocanci, sandale ce etalau degete vinete sau - preferata mea - o rochie alba vaporoasa, purtata cu dres negru opac, bocanci negri si o geaca galbena. Nici baietii nu au fost mai prejos - varietati de costum cu dungi stil pijama si pantofi cu catarama. In plus, am vazut mai multe glezne masculine decat mi-as fi dorit sa vad in aceasta viata! Deh, cand te duci la 30+ din nou la facultate, te simti ca tanti Aglaia la masa de duminica in familie - ”pe vremea mea, maica...” 😂
Tot pe vremea mea - se vorbea in romana la deschiderea anului universitar. Acum - preponderent in franceza, pentru ca venise ambasadoarea Frantei la ceremonie si deh, noblesse oblige. Avand in vedere ca franceza mea in prezent se limiteaza la conjugarea verbelor auxiliare la indicativ prezent, e de la sine inteles cam cat de captivant a fost discursul. Noroc ca n-a durat mult. 
Premiul zilei - cu coronita - l-a primit soferul de la uber cu care m-am dus la facultate. Cand a facut stanga pe Podul Hasdeu, ca sa poata intra pe Bd. Kogalniceanu, m-a intrebat complice ”Sunteti cumva profesoara aici, la Drept?” 😁 Nu m-am putut hotari daca ar trebui sa ma bucur ca par a avea prestanta unei profesoare de la Drept sau sa simt din plin ecoul loviturii de tigaie in cap?😕

Niciun comentariu: