Am stat si m-am gandit si nu o data... care e diferenta intre a iubi nebuneste si a fi drogat? Cum se deosebesc "euforiile"? Adica starile alea de beatitudine in care zbori printre nori si nu mai ai nevoie de nimic altceva! Si nu numai atat. Dar dependenta? Nu e aceeasi? Ca are ca obiect un praf, o seringa, o tigare, un pahar de votca ... sau o persoana ...
Mi-aduc aminte cum era cand am fost indragostita nebuneste... Lasand la o parte multele momente in care ni se aprind calcaiele, am preferat sa ma concentrez pe momentul cand eram indragostita nebuneste si am fost doi. Mi-aduc aminte cum zburam si simteam ca toata lumea e a mea si am curaj si putere sa fac orice. Cum era dupa ce vorbeam la telefon sau dupa ce ne intalneam, ce fericire, ce stare... Exact ca un drogat in starea euforica de dupa administrarea drogului... cand simte ca e in stare de orice. Cum asteptam telefonul sau momentul revederii, cum imi tremurau picioarele, cum mi se incorda stomacul si nu puteam manca nimic, cum traiam numai si numai pentru momentul acela. Iar apoi urma "priza", "injectia" - punctul culminant, cand vorbeam sau ne revedeam si momentele imediat de dupa, cand inca mai simteam euforia momentului anterior. Apoi starea asta trecea si nu-mi mai ajungea "doza". Voiam mai mult. Intotdeauna mai mult. Si in dragoste, ca si la drog, niciodata nu ajungi la doza, cantitatea suficienta, intotdeauna ai sa vrei mai mult. Poate noi dovezi de iubire, poate garantii. Da, mai ales garantii... Nu intelegi ca nu ti le poate da nimeni. Si fiecare moment de nesiguranta se transforma intr-un chin, parca intri in sevraj. Si asa ajungi in iad ...
Apoi, dintr-un motiv sau altul, trebuie sa revii cu picioarele pe pamant si sa renunti la dependenta de celalalt. S-a inventat oare "metadona" pentru dependenta de iubire? Oare o relatie de tranzit? E asta o solutie vreodata?
Pana la urma, tot tu si numai tu te vindeci de orice dependenta. Nu exista retete sau leacuri, in tine trebuie sa gasesti taria de a invinge. De a merge mai departe si de a te schimba in bine. Si de a iubi altfel, mai matur, mai calm, mai realist. Momentul in care iti dai seama ca atat fericirea, cat si nefericirea, se afla in tine, nu in cel de langa tine, oricine ar fi el. Si atunci poti spune ca traiesti cu adevarat viata si ca te bucuri de ea. Atunci cand orice moment petrecut alaturi de cel pe care il iubesti este ca un pahar de bautura pentru un fost alcoolic - te bucuri pur si simplu de el, fara sa simti nevoia acuta de urmatorul!
